bună ziua, poate întâi să mă prezint, adesându-mă sper eu unui public mai larg decât cercul de prieteni online, mă numesc Andrei Chivu, arhitect 38 de ani cu experiență profesională în România și în Europa vestică (detalii), implicat de asemenea în activități sociale pe plan local în special, in Constanţa (detalii).
Relativ recent am susținut un examen la Ministerul Culturii prin instituția sa deconcentrată INP din dorinţa de a mă implica în problemele de conservare a clădirilor istorice. Deși m-am prezentat mai mult decât onorabil cred și am o experiență relevantă în domeniu, prin punctajul oferit mi-am luat defapt un brânci pe scări de nu m-am văzut, metaforic vorbind, de la comisia ministerului, pentru că nu mă încadrez probabil în profilul de "ciocoi noi" doriți de dânșii. Voi face referire în viitor pe acest blog despre experiența examenului, dar acum, în prezentul text, aș dori să prezint o temă importantă, conacul Marghiloman, subiect la examenul meu, ocazie cu care am aflat unele detalii usturătoare.
Problema întreținerii clădirilor de patrimoniu este un subiect dureros pentru societatea românească, un reputat istoric și arhitect român afirmând toamna trecută la o lansare de carte că pierderile fondului construit istoric în perioada postdecembristă sunt aproape egale cu cele din perioada comunistă. Adică ne-am bătut joc de tezaurul arhitectonic în egală măsură cum au făcut-o comuniștii, vina fiind împărțită cred eu între politicienii care nu aplică legea, specialiștii indiferenți la distrugeri și societatea civilă care visează mall-uri, mașini lucioase și uită să meargă poate la un teatru sau muzeu câteodată sau nu doreşte să investească în clădiri istorice.
Gheorghe Curinschi: "clădirile monument sunt valoroase nu doar pentru calitatea lor artistică intrinsecă, sunt documente vii ale istoriei" pentru felul în care societatea şi arhitectura au evoluat.
Revin la subiectul Marghiloman, edificiul este o clădire de sf. de secol XIX, fostă proprietate a unui reputat om politic, Alexandru Marghiloman, prin mai multe succesiuni monumentul a ajuns în proprietaea ministerului culturii care nu știe sau nu pune în practică una dintre ideile cele mai importante ale teoriei și legislației restaurării: clădirilor monument li se atribuie o funcțiune care să le pună în valoare și să le asigure buna întreținere. Ministerul Culturii a investit sume importante conform Wikipedia, dar monumentul a rămas grajd pentru animale, conform aceluiaș sait.
Ce se poate face?
ideal ar fi fost poate ca acest conac să devină muzeu, sau tabăra de creație poate pentru artiștii de toate vârstele din țară, asta ar implica fonduri de stat, dar există și varianta restaurării și înstrăinării prin licitaţie. Restaurarea este neterminată, monumentul nu doar că are lucrări de construcție nepotrivite sau neterminate, dar nu are un spațiu exterior care să-l pună în valoare. În clipa de față arată că o clădire urbană care a aterizat într-o poiană, nefiind racordat la mediul înconjurător. Are nevoie probabil o grădină exterioară care să-l pună în valoare şi asemenea scării adăugate foişorului palatului Mogoșoaia, probabil că și conacul Marghiloman are nevoie de o legtură fizică între terasele etajului și o viitoare grădina amenajată. După terminarea lucrărilor de restaurare și amenajare, dacă este înstrăinat prin licititaţie, conacul poate primi unele amenajări moderne discrete și la distanță, adică un bazin de înnot cum s-a întâmplat la conacul lui Mardar (video), sau un ponton pe lacul învecinat și conacul poate deveni un club de sailling cu cazare la etaj, restaurant si expozitie foto la parter care ar ilustra istoria monumetului.
Idei s-ar gasi, dar dacă mergeți și vedeți sediul INP, cel care răspunde de clădirile monument din țară, va luați cu mâinile de cap. Centrul național de restaurare are sediul într-o clădire monument care arată că după război - detalii pe descoperă.ro
foto: ultima-ora.ro, Simona Mocanu blog
recomandari - top 10 conace din Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu